Insuficiența cardiacă (IC) este o afecţiune în care inima este incapabilă atât să pompeze sângele spre organe şi ţesuturi, astfel încât acestea primesc o cantitate mai mică de oxigen şi produse nutritive din sânge, cât şi să primească sângele de la organe. În consecinţă, ţesuturile primesc mai puţin sânge ca urmare a incapacităţii inimii de a pompa, iar pe de altă parte sângele stagnează şi se acumulează în organe, ca urmare a incapacităţii inimii de a-l primi. IC poate avea mai multe cauze (boli) care o pot determina. Cele mai frecvente sunt:
Cardiopatia ischemică se manifestă când apar îngustări (stenoze) la nivelul arterelor care irigă inima. În consecinţă, inima va fi mai prost irigată, fapt ce îi va afecta funcţia de pompă. Pentru informaţii suplimentare citiţi broşura „Angina“.
Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă distrugerea unei anumite părţi din muşchiul cardiac, ca urmare a astupării arterei ce asigură hrănirea acelui teritoriu. În mod evident, pierderea unei părţi din muşchiul cardiac afecteaza funcţia inimii.
Hipertensiunea arterială (HTA) determină creşterea presiunii sângelui în vase şi, ca atare, inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a putea pompa sângele. Pentru informaţii suplimentare citiţi broşura „Hipertensiunea arterială“.